Perioada: 10-17 ianuarie 2021

Obiectivul săptămânii: o reflecție asupra temei păcii pornind de la construirea unei culturi a îngrijirii celor mai vulnerabili.

Papa Francisc a propus pentru Ziua Mondială a Păcii din acest an următoarea temă: „Cultura îngrijirii ca o cale a păcii”. Iată câteva aspecte atinse de Sfântul Părinte în Mesajul pentru celebrarea celei de-a 54-a Zile Mondiale a Păcii:

Cultura îngrijirii, ca angajare comună, solidară și participativă pentru a proteja și a promova demnitatea și binele tuturor, ca dispoziție de a ne interesa, de a acorda atenție, de compasiune, de reconciliere și de vindecare, de respect reciproc și de primire reciprocă, este o cale privilegiată pentru construirea păcii. „În multe părți ale lumii este nevoie de parcursuri de pace care să conducă la vindecarea rănilor, este nevoie de artizani de pace dispuși să demareze procese de vindecare și de întâlnire reînnoită cu inteligență și îndrăzneală”[25].

Educația la îngrijire se naște în familie, nucleu natural și fundamental al societății, unde se învață să se trăiască în relație și în respect reciproc. Totuși, familia are nevoie să fie pusă în condiții pentru a putea îndeplini această misiune vitală și indispensabilă. Tot în colaborare cu familia, alți subiecți conducători ai educației sunt școala și universitatea, și în mod analog, sub anumite aspecte, subiecții comunicării sociale [22]. Ei sunt chemați să vehiculeze un sistem de valori întemeiat pe recunoașterea demnității fiecărei persoane, a fiecărei comunități lingvistice, etnică și religioasă, a fiecărui popor și a drepturilor fundamentale care derivă din ea. Educația constituie unul din pilaștri de societăți mai drepte și solidare.

Solidaritatea exprimă concret iubirea față de celălalt, nu ca un sentiment vag, ci ca „determinare fermă și perseverentă de angajare pentru binele comun: adică pentru binele tuturor și al fiecăruia pentru că toți suntem cu adevărat responsabili ai tuturor”[14]. Solidaritatea ne ajută să-l vedem pe celălalt – fie ca persoană, fie, în sens larg, ca popor sau națiune – nu ca o realitate statistică, sau un mijloc de exploatat și apoi de rebutat când nu mai este util, ci ca aproapele nostru, colegul de drum, chemat să participe, la fel ca noi, la ospățul vieții la care toți sunt invitați la fel de Dumnezeu.

„Faptele de milostenie sufletească și trupească sunt nucleul slujirii de caritate a Bisericii primare. Creștinii din prima generație practicau împărtășirea pentru ca nimeni dintre ei să nu fie nevoiaș (cf. Fap 4,34-35) și se străduiau să facă din comunitate o casă primitoare, deschisă oricărei situații umane, dispusă să se îngrijească de cei mai fragili. Astfel a devenit obicei să se facă oferte voluntare pentru a-i hrăni pe cei săraci, a-i îngropa pe cei morți și a-i hrăni pe orfani, bătrâni și victime ale dezastrelor, precum și pe naufragiați. Și atunci când, în perioadele care au urmat, generozitatea creștinilor și-a pierdut un pic elanul, unii Părinți ai Bisericii au insistat asupra faptului că proprietatea este înțeleasă de Dumnezeu pentru bunul comun. Ambroziu susținea că „natura a revărsat toate lucrurile pentru oameni pentru folosul comun.”

Câtă dispersare de resurse există pentru arme, îndeosebi pentru cele nucleare [20], resurse care ar putea să fie utilizate pentru priorități mai semnificative pentru a garanta siguranța persoanelor, cum ar fi promovarea păcii și dezvoltării umane integrale, lupta împotriva sărăciei, garanția necesităților sanitare. De altfel, și acest lucru este scos în evidență de probleme globale ca actuala pandemie de Covid-19 și de schimbările climatice. Ce decizie curajoasă ar fi aceea de „a constitui cu banii care se folosesc în arme și în alte cheltuieli militare un «Fond mondial» pentru a putea elimina definitiv foamea și a contribui la dezvoltarea țărilor mai sărace.

Propuneri de activități

  1. Discuții pe marginea Mesajului Sfântului Părinte Francisc pentru celebrarea celei de-a 54-a Zile Mondiale a Păcii. Pot fi de ajutor următoarele întrebări:
    • Ce înseamnă pacea pentru mine?
    • Care sunt problemele care afectează pacea în aceste timpuri?
    • De ce există indiferență și excludere?
    • Cum putem înfrânge indiferența?
    • Care sunt cei mai nevoiași și marginalizați din comunitatea mea și cum îi pot ajuta?
  2. Identificați împreună câteva situații prin care Dumnezeu a avut grijă de poporul său de-a lungul istoriei.
  3. Într-una din zilele săptămânii purtați culoarea alb ca mesaj al păcii.
  4. Reia legătura cu o persoană față de care ai neglijat relația, propunându-i o întâlnire.
  5. În urma acestor activități se pot organiza momente de rugăciune pentru pace în lume și proclamate intenții pentru pace la Rugăciunea credincioșilor de la liturghiile din această săptămână.

Ne dorim ca în urma acestor propuneri să rămână un gest concret, de aceea lansăm o provocare pentru fiecare parohie de a transmite un mesaj de pace (scris sau video cu texte din mesajul Sfântului Părinte) pentru a fi promovat pe pagina de facebook a Acțiunii Catolice.

Întregul mesaj al Sfântului Părinte Francisc pentru celebrarea celei de-a 54-a Zile Mondiale a Păcii poate fi citit aici.