Cu recunoștință spre noi orizonturi – pr. Felix Roca

Written by Raluca Cocuț on . Posted in Discursuri, Jubileu 25 ani

Discursul pr. Felix Roca, asistent spiritual general, la Simpozionul „Acțiunea Catolică – cu recunoștință, spre noi orizonturi”, 20 octombrie 2017, Iași

Preasfinţite Petru Gherghel,
Dragă Cristina, preşedinte al Acţiunii Catolice „Sfântul Iosif”,
Dragă Anca, preşedinte al Acţiunii Catolice din România,
Dragi asistenţi spirituali ai Acţiunii Catolice „Sfântul Iosif”,
Dragi confraţi preoţi,
Dragi membri ai Consiliului diecezan,
Dragi invitaţi,

„Omul îşi petrece viaţa analizând trecutul, plângându-se de prezent şi tremurând în faţa viitorului” spunea Antoine de Rivarol, un scriitor francez. De multe ori suntem suspendaţi între nostalgia trecutului şi nesiguranţa unui viitor, care nu este lipsit de surprize, de necunoscute sau, poate, chiar de încercări. Ceea ce trăim noi în aceste zile este diferit pentru că privind în urmă contemplăm o lucrare minunată a lui Dumnezeu pentru care înălţăm recunoştinţa noastră în prezent, astfel încât viitorul să fie mai plin de generozitate în slujire. De aceea spunem cu psalmistul: „Lucruri mari a făcut Domnul cu noi şi suntem plini de bucurie” (Ps 126,3) şi pornim din nou la drum „Cu recunoştinţă spre noi orizonturi”.

Contemplarea lucrării lui Dumnezeu în aceşti ani ne determină să fim mai conştienţi că Acţiunea Catolică este dar şi misiune.

Toate iniţiativele de rugăciune, de formare, de comuniune, de implicare au îmbogăţit viaţa atâtor persoane, precum şi pe cea a comunităţilor noastre. Copii, tineri şi adulţi au găsit o nouă familie ce i-a ajutat să întâlnească atâtea persoane şi, împreună, să edifice Biserica dorită de Cristos, cel care spune: „Unde doi sau trei sunt adunaţi în numele meu, sunt şi eu acolo, în mijlocul lor” (Mt 18,20). Atâţia copii au crescut cu iniţiativele Acţiunii Catolice, atâţia tineri au găsit în grupul de Acţiune Catolică un sprijin în căutările lor, atâţia adulţi au redescoperit în Acţiunea Catolică bucuria de a se întâlni şi de a acţiona împreună în slujba Bisericii şi pentru binele lumii, atâtea comunităţi parohiale au fost mai animate şi mai dinamice în vestirea Evangheliei. Toate acestea sunt daruri care au transformat vieţi şi le-au apropiat mai mult de Cristos.

Darurile primite ne fac mai conştienţi de misiunea ce trebuie purtată înainte cu mai mult entuziasm şi mai mare generozitate.

„Misiunea de a trăi în inima poporului nu este o parte din viaţa mea sau o etichetă pe care o pot înlătura, nu este un apendice sau un moment printre multele ale existenţei. Este ceva ce nu pot dezrădăcina din fiinţa mea, dacă nu vreau să mă nimicesc. Eu sunt o misiune pe acest pământ şi pentru aceasta mă aflu în această lume. Trebuie să ne recunoaştem pe noi înşine ca pecetluiţi de această misiune de a lumina, a binecuvânta, a da viaţă, a ridica, a vindeca, a elibera” (Evangelii gaudium, 273).

Viața de asociație a Acţiunii Catolice, cu posibilitățile și limitele ei, este contextul natural în care să trăim ca o adevărată comunitate misionară, lucrătoare și transformatoare a situațiilor în care ne aflăm. A fi misionari autentici implică trăirea unei convertiri reale, care să ne determine să lăsăm la o parte comoditatea și siguranța, criteriul potrivit căruia „am făcut așa dintotdeauna” . O convertire care să pună în valoare ceea ce este nevoie să se schimbe, propunând însă noutatea veșnică a Evangheliei. Este ceea ce ne cere cu insistenţă Papa Francisc atunci când ne îndeamnă să fim discipoli misionari. …

„Doresc să vă propun ca orizont de referință pentru viitorul vostru imediat un binom care s-ar putea formula așa: «Biserica în ieșire – laicatul în ieșire». Ridicați-vă privirea și priviți «în afară» la mulți care sunt «departe» de lumea noastră, la multe familii aflate în dificultate, care au nevoie de milostivire, la multe câmpuri de apostolat încă neexplorate, la numeroși laici cu inimă bună și generoasă care și-ar pune energiile lor cu plăcere în slujba Evangheliei. Avem nevoie de laici bine formați, animați de o credință sinceră și clară, a căror viață a fost atinsă de întâlnirea personală și milostivă cu iubirea lui Isus Cristos”. Avem nevoie de laici care să rişte, care să îşi murdărească mâinile, care să nu se teamă să greşească, care să meargă înainte. Avem nevoie de laici cu o viziune a viitorului, nu închişi în mărunţişul vieţii. Şi, am spus-o tinerilor, avem nevoie de laici cu gustul experienţei de viaţă, care îndrăznesc să viseze” (Discursul Papei către Plenara Consiliului Pontifical pentru Laici, 17 iunie 2016).

Multe gânduri ar putea să ne orienteze spre noi orizonturi. Îmi permit să împărtăşesc bogăţia numeroaselor îndemnuri ale suveranilor pontifi din ultima perioadă.

O Acţiune Catolică deschisă
Cu puţin timp în urmă Papa Francisc se adresa participanţilor la Congresul Forumului Internaţional al Acţiunii Catolice cu aceste cuvinte:

„Vreau o Acţiune Catolică printre oameni, în parohie, în dieceză, în sat, în cartier, în familie, în birou şi la locul de muncă, la ţară, în propriile locuri ale vieţii. În aceste noi areopaguri se iau decizii şi se construieşte cultura.
Nu fiţi vămi. Nu puteţi fi mai restrictivi decât Biserica însăşi şi nici mai papişti decât Papa. Deschideţi porţile, nu faceţi examen de perfecţiune creştină pentru că făcând astfel veţi promova un fariseism ipocrit. Este nevoie de milostivire activă” (Discursul Sfântului Părinte Francisc adresat participanţilor la Congresul Forumului Internaţional al Acţiunii Catolice, 27 aprilie 2017).

O Acţiune Catolică ce cultivă relaţii autentice
Avem atâta nevoie să simţim bucuria legăturii sincere şi strânse dintre persoane. Acţiunea Catolică trebuie să fie locul unde să se trăiască relaţii autentice între persoane. Lucrul acesta l-a cerut Papa Benedict al XVI-lea în Mesajul adresat participanţilor la Adunarea generală a Forumului Internaţional al Acţiunii Catolice desfăşurate în anul 2012 chiar aici la Iaşi:

„Viaţa voastră să fie «transparentă», călăuzită de Evanghelie şi luminată de întâlnirea cu Cristos, iubit şi urmat fără teamă. Asumaţi şi împărtăşiţi opţiunile pastorale ale diecezelor şi parohiilor, favorizând ocazii de întâlnire şi de colaborare sinceră cu celelalte componente ale comunităţii ecleziale, creând raporturi de stimă şi de comuniune cu preoţii, pentru o comunitate vie, ministerială şi misionară. Cultivaţi relaţii personale autentice cu toţi, începând de la familii, şi oferiţi disponibilitatea voastră la participare, la toate nivelurile vieţii sociale, culturale şi politice având mereu ca ţintă binele comun” (Mesajul Sfântului Părinte Benedict al XVI-lea adresat Adunării Obişnuite a Forumului Internaţional al Acţiunii Catolice, Iaşi – România, 22-26 august 2012).

O Acţiune Catolică dorită de preoţi
Sfântul Ioan Paul al II-lea s-a adresat de nenumărate ori Acţiunii Catolice, dorind ca aceasta să fie o şcoală de formare şi de sfinţenie. Sfântul Părinte i-a îndemnat insistent pe preoţi să primească Acţiunea Catolică în parohiile lor:

„Doresc să invit toţi preoţii «nu le fie teamă» să primească în parohie experienţa asociativă a Acţiunii Catolice. În ea vor putea găsi nu doar o susţinere validă şi motivată, ci şi o apropiere şi o prietenie spirituală, împreună cu bogăţia ce provine din împărtăşirea darurilor spirituale a oricărei părţi din comunitate” (Mesaj adresat asistenţilor spirituali ai Acţiunii Catolice din Italia, 19 februarie 2003).

O Acţiune Catolică ce iubeşte parohia
Acţiunea Catolică trebuie să fie înrădăcinată în parohie şi să contribuie la creşterea ei. Papa Paul VI-lea, într-o frumoasă scrisoare adresată Acţiunii Catolice, o îndemna să iubească parohia din toată inima:

„Colaborează, roagă-te şi suferă pentru parohia ta, pentru că trebuie s-o consideri ca pe o mamă pe care Providenţa ţi-a încredinţat-o: cere de la Dumnezeu ca să fie o casă de familie fraternă şi primitoare, o casă deschisă pentru toţi şi în folosul tuturor. Adu-ţi proprie ta contribuţie de acţiune pentru ca aceasta să se realizeze pe deplin. Colaborează, roagă-te, suferă pentru ca parohia ta să fie o adevărată comunitate de credinţă”

Urmând aceste îndemnuri ale suveranilor pontifi, care devin şi urare, parafrazez un alt îndemn al Sântului Ioan Paul al II-lea:

„Fiecare dintre noi poate să facă Acţiunea Catolică mai vine, mai puternică, mai frumoasă!”
„Acţiunea Catolică din Dieceza de Iaşi, ai curajul viitorului!”

La mulţi şi binecuvântaţi ani, în slujba Bisericii şi pentru binele lumii!

Trackback from your site.